Cand eram mica mi-era frica noaptea. Acum mi-e frica ziua. Mi-e frica sa contez, sa deranjez, sa fiu sincera. Asa cum, in aceeasi masura, mi-e teama ca n-am sa contez, n-am sa deranjez si am sa fiu nesincera..

duminică, 29 martie 2009

Ocol...pentru un oras frumos

Ne trezim. In gand...Sibiu!
Bine, dar inca suntem in Sighisoara, somnul dulce, bagajul aproape gata, tren metalic-argintiu vechi cu usi automate, voce electronica si scaune prea putin confortabile- ciudata combinatie , urcam bagajul.... in zare saracie,cocioabe... ici-colo droaie de copii, in vagoane oameni ba dubiosi, ba saraci cu duhul...Medias... dam jos gabajul, gara urata... urcam bagajul, Personal, dam jos bagajul....asadar nevoie de ceva rabdare pana la Sibiu.

Finally...SIBIU!

Un oras populat, dar foarte linistit... parca oamenii sunt muti, desi auzi cum multora le zumzaie glasul... Liniste, oameni, soare, oameni, nori, oameni, mancare, oameni, curatenie, oameni... toata plimbarea seamana cu un film in slow-motion...o mare de oameni in miscare haotica lipsita de agitatie.

Concluzia: un oras in care oamenii sunt calmi...un oras in care oamenii conving timpul sa le acorde rabdare. Cu adevarat un oras cultural european.

De revenit.


PIATA MARE: Biserica Catolica; Casa Haller, CAsa Hecht, Casa Lutsch, Casa Moringer, Palatul Brukenthal, Turnul Sfatului.

PIATA MICA: Casa Artelor, Casa Hermes, Muzeul de Etnogeafie Universala, Casa Luxembourg, Podul Mincinosilor...cu oprire la Atrium Classic Cafe (mai ales daca ploua);

Strada Mitropoliei: Biserica Reformata, Casa cu Cariatide, Casa Libraria Arhidie, CAsa Zaharia Boiu, Catedrala Ortodoxa, Muzeul de Istorie;

Strada Cetatii: Turnul Panzarilor, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Sala Thalia;

* Catedrala Evanghelica
* Piata Huet
* Pasajul Scarilor
* Turnul Gros
* Ziduriel de aparare ale cetatii vechi

Poti sa treci linistit pe langa multe dintre aceste edificii fara sa-ti dai seama, deoarece majoritatea sunt atat de bine camuflate , multe transformate si utilizate in scopuri mai mult sau mai putin comerciale, incat placutelede atentionare scapa ochiului adesea.

Insa, ceea ce nu rateaza ochiul tau sa observe sunt ochii nemiscati care te urmaresc de pe acoperisul caselor...o senzatie placuta si ciudata, pentru ca va analizati reciproc...oare ce gandesc ochii care te privesc insistent?












































miercuri, 25 martie 2009

SIGHISOARA

Un orasel frumos, linistit, cuminte....o liniste pustie care iti calmeaza nervii si lasa gandurile libere, iar ochii bucura sufletul prin lucrurile simple si marunte care li se infatiseaza inainte....

Ai senzatia ca esti cumva departe de civilizatie, desi oamenii de acolo sunt cu mult mai civilizati decat cei din arhi-civilizata capitala. Casele par adormite si iti este teama ca nu cumva sa le deranjezi somnul milenar, iar cetatea veche te asteapta cu un aer de poveste.

Dar ce fel de poveste sau povesti ascunde cetatea, ei, bine dragilor, va trebui sa descoperiti singuri.