Orasul e trist pentru ca il voi parasi.
Plange si tace.
Imi sopteste incet -in zori de zi, prin zgomotul surd
al rotilor din strada uda
ca el asteapta...
Asteapta sa-i promit in colt de gara
ca ne vom revedea curand. Ei bine,
dragul meu oras, plin de mister
si ura,
fii fara teama;
dormi linistit batrane...
Nu te parasesc definitiv.
Nu inca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu