Cand eram mica mi-era frica noaptea. Acum mi-e frica ziua. Mi-e frica sa contez, sa deranjez, sa fiu sincera. Asa cum, in aceeasi masura, mi-e teama ca n-am sa contez, n-am sa deranjez si am sa fiu nesincera..

sâmbătă, 19 iulie 2008

Crede si nu cerceta


Fiecare dintre noi crede in cate ceva in lumea asta buna si rea, frumoasa si urata. In ce anume crede fiecare? In orice lucru, fapt sau om in care dorim sa ne incredem.
Acest "crede si nu cerceta" a fost dezbatut si criticat, probabil niciodata inteles cu adevarat, si nu ma refer acum doar la partea religioasa a existentei noastre.

Sa poti sa crezi ceea ce vezi si ceea ce nu vezi, sa poti sa simti ceea ce ti se spune si ceea ce arata ochii celei sau celui din fata ta fara intrebari, fara raspunsuri, fara cercetari. Crede in ceea ce simti caci nu trebuie sa cercetezi, pentru ca astfel sufoci acel ceva pe care il simti, pur si simplu se stinge. La ce anume simtire ma refer? La acel ceva din interior care iti dicteaza ca persoana care te priveste si pe care o privesti este un om bun, cald, special sau nimic din toate astea. Ceea ce simti tu in interiorul fiintei tale este perfect adevarat, chiar daca nu ai certitudini, chiar daca nu ai nici un rapuns la toate intrebarile, chiar daca iti lipsesc 99% din piesele de puzzle, nu asta conteaza. Priveste deschis ochii celui din fata ta , direct si sincer, zambind, si vei descoperi tot, iar daca acest tot nu exista acolo unde privesti, zambeste in continuare. Nu e vina nimanui, pur si simplu unii oameni nu exista. "Nu cerceta" nimic pentru ca astfel iti vei ocupa timpul cu lucruri inutile, cu intrebari penibile si fara rost si vei pierde tot; tot ceea ce este cu adevarat in fiintele de langa tine. Este adevarat ca nu sunt multi cu adevarat fiinte, insa atunci cand ii intalnesti, ii vei descoperi pe loc.
De mentionat ca nu ma refer aici doar la o eventuala relatie cu persoanele de sex opus, ci la toti oamenii din jur, care se perinda prin fat anoastra zilnic.

Noi toti, si tu, si eu, credem in ceva. Recunoastem sau renegam acest fapt, dar credem.

EU cred in ingeri si demoni, cred in minuni, cred in suflet, cred in priviri, cred in amintiri, cred in lucruri simple si intamplatoare si ma incred in fiinta mea, in ceea ce-mi dicteaza ea in fiecare secunda... si cam atat.

Un comentariu:

stronglinks spunea...

foarte fain scris, minunat!
Iar fotografia e dureros de frumoasa:)